Promovarea stării de bine în scoala

Cuprins

Introducere
Motivarea alegerii temei
Scopul cercetării
Metoda de cercetare
Structura lucrării

Cap. I. „Starea de bine” a elevilor și cadrelor didactice – elemente esențiale ale calității educației
I.1 Context
I.2 Importanța promovării stării de bine în rândul elevilor
I.3 Importanța promovării stării de bine în rândul cadrelor didactice
I.4 Importanța promovării stării de bine prin management eficient
I.5 Factori responsabili de promovarea stării de bine în sistemul educațional
I.5.1Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare în școală
I.5.2Susţinerea cooperării şi învăţării active în școală
I.5.3 Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei în școală
I.5.4 Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare în școală
I.5.5 Dezvoltarea activităţilor creative în școală
I.5.6 Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor
I.5.7 Promovarea oportunităţilor egale de participare la luarea deciziilor în școală
Concluziile capitolului I

Cap. II Starea de bine în rândul elevilor
II.1 Aspecte conceptuale cu privire la starea de bine
II.2 Starea de bine a elevului din punct de vedere individual
II.3 Starea de bine a elevului din punct de vedere al relațiilor
II. 4 Starea de bine a elevului din punct de vedere contextual
Concluziile capitolului II

Cap. III Starea de bine a cadrelor didactice
III.1 Opiniile cadrelor didactice cu privire la existența stării de bine în sistemul educațional
III.2 Factori ai stării de bine în rândul cadrelor didactice
III.2.1 O cultură școlară favorabilă
III.2.2 Profesionalizarea cadrelor didactice
III.2.3 Relațiile pozitive dintre profesor și elev
Concluziile capitolului III

Cap. IV Studiu de caz cu privire la măsurarea gradului de entuziam al elevilor din clasa pregătitoare la debutul lor în viața școlară
IV.1 Identificarea problemei şi formularea unei preipoteze
IV.2 Obiectivele cercetării
IV.3 Delimitarea cercetării
IV.4 Formularea ipotezelor
IV.5 Analiza rezultatelor
IV. 5.1 Metoda de cercetare
IV. 5.2 Prezentarea şi interpretarea datelor
IV. 5.3 Concluzii şi recomandări
Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

„Promovarea stării de bine în școală” este o temă care stârnește tot mai mult interes în spațiul public, îndeosebi între cei interesați de promovarea unui act educațional de calitate, un învățământ care pune în prim plan oamenii și relațiile dintre dânșii, dar și utilizarea unor resurse bogate în conținut interactiv, punând accent în mod evident pe comunicare, creativitate și flexibilitate în gândire.

Actul didactic în sine are nevoie e o transformare, de o reformă care să pornească de la realitățile lumii contemporane. Educația trebuie să se adapteze noii paradigme în care societatea se dezvoltă, pentru a se face utilă și pentru a pune umărul la construcția viitorului. Școala nu își mai permite să rămână prizoniera trecutului, unde actul educațional se construia preponderent pe realația de subordonare dintre profesori și elevi, o relație care trebuie să recunoaștem că cel mai adesea avea la bază un respect născut mai degrabă din frică, decât din aprecierea profesională sau a calitățioi umane a cadrului didactic de la catedră. Astăzi, „subordonarea”, lasă locul „colaborării” iar munca în echipă dă rezultate numai dacă grupul este omogen și iar forța motrice care face echipa să funcționeze corespunzător este tocmai acestă „stare de bine” despre care vom vorbi în acestă lucrare. „Șeful” este înlocuit cu „liderul” iar acesta din urmă, nu „dictează”, ci „participă” activ la activitățile în care este implicat grupul, coordonând activitatea acestuia mai degrabă prin mediere, decât prin impunerea propriei voințe. Iar această metodă de management, fie că vorbim de managementul clasei, a instituției școlare sau a sistemului de învățământ în cel mai cuprinzător sens pe care îl poate avea cuvântul „sistem”, pare să înlocuiască în mod natural vechile deprinderi manageriale, sistemul de învățământ căutând printr-o noua abordare managerială, să se vindece de problemele trecutului, venind practic în întâmpinarea provocărilor ridicate de prezent.

Motivarea alegerii temei

Hotărârea de a face o cercetare cu privire la promovarea stării de bine în școală, are la bază un cumul de motive, care se întrepătrund, creând o nouă realitate educațională foarte complexă de care trebuie să ținem cont pentru ca actul educațional să mai conteze în viitor.

Astfel, putem observa că în ultimii ani se vorbește tot mai mult despre inteligența emoțională, iar acceptarea noilor deschideri pe care această abordare asupra intelectului uman le oferă pedagogiei, ne oferă noi modalități de înțelegere a elevului și nu numai a acestuia, inteligența emoțională fiind o ușă deschisă spre cunoașterea mai profundă a omului și a societății în general, cunoaștere care ne poate ajuta să aducem plus valoare sistemului de învățământ.

Sub alt aspect, Societatea Cunoașterii, datorită evoluției uimitoare pe care știința și tehnica au avut-o în ultimii ani, a impus un așa zis „management al cunoașterii”^[1] care „reprezintă o metodă, un concept nou de management ce urmăreşte transformarea calităţilor intelectuale ale personalului din organizaţie în putere competiţională şi valoare nouă. Concentrându-se asupra utilizării intelectului profesional în activităţi care folosesc cunoaşterea individuală şi externă, managementul cunoaşterii oferă valoare organizaţiilor, le particularizează.”^[2] Acest tip de management poate fi definit ca „un demers, orientat strategic, de motivare şi facilitare a angajării membrilor organizaţiei în dezvoltarea şi utilizarea capacităţilor lor cognitive, prin valorizarea, subordonată obiectivelor ei de ansamblu, a surselor de informaţii, experienţei şi abilităţilor fiecăruia dintre ei”^[3]. Ori tocmai tocmai acestă perspectivă managerială pare să câștige teren și în instituțiile școlare, „starea de bine” fiind cea care reușește să contribuie la succesul acestui stil de management, după cum vom vedea în paginile următoare

Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere că educația „este domeniul care are cel mai mare impact asupra societății. Vrei, nu vrei, trebuie să treci prin școală un anumit număr de ani. Acei ani în mod cert vor lăsa o amprentă în sufletul tău și îți vor influența viața mai mult decât conștientizezi la vârsta respectivă. Abia ulterior realizezi de cât de mult au contat respectivii ani pentru tine, pentru viața ta. Poate fi vorba despre o experiență pozitivă, fie una negativă, dar în mod cert te vei raporta la ea anii care urmează”^[4] Din acest punct de vedere, considerăm că o experiență pozitivă în școală, reușește să influențeze decisiv viitorul tânărului școlar, contribuind la conștientizarea propriei valori, la consolidarea încrederii în sine și construirea unei imagini pozitive și realiste asupra propriei persoane, iar în paginile următoare ne propunem să demonstrăm și acest lucru.

Scopul cercetării

Scopul principal al acestei disertații este acela de a demonstra că prin promovare stării de bine în școală, obținem un act educațional eficient, integru, echilibrat cu rezultate deosebite asupra elevilor atât sub aspect intelectual, cât și în ceea ce privește personalitatea lor. Promovarea stării de bine în școală asigură prin aceasta, dezvoltarea unor cetățeni responsabili, conștienți de calitățile și limitele peoprii, care se vor integra cu bine în realitatea socială oferită de societatea contemporană.

Un scop secundar este acela de a arăta că promovarea stării de bine la nivelul colectivului didactic îmbunătățește rezultatele școlii pe ansamblu, crește calitatea actului didactic, mărește atractivitatea față de această profesie, reduce stresul și crește eficiența profesională.

Metoda de cercetare

Raționamentul folosit în realizarea acestei lucări de disertație este unul deductiv, pentru că vom începe cercetarea noastră pornind de la imaginea de ansamblu oferită de literatura de specialitate, cu scopul de a ajunge la acele puncte de vedere particulare care ne validează scopul lucrării în sine, anume acela de a demonstra impactul pozitiv pe care prezența stării de bine în sistemul de învățământ îl are asupra elevilor și al colectivului profesoral, acest fapt contribuind inclusiv la dezvoltarea pozitivă a societății în ansamblul ei. Din acest punct de vedere am căutat ca în fiecare capitol în parte să arătăm modificările pe care le aduce prezența stării de bine în personalitatea umană, precum și schimbările pe care le produce la nivel de grup, creând un mediu propice dezvoltării personale. Încheiem cu un studiu de caz care va arata în ce măsură îi entuziasmează școala pe elevii care intră în sistemul de învățământ.

Structura lucrării

Prezenta lucrare este structurată pe 4 capitole și concluzii, fiecare capitol în parte încercând să clarifice ce este „stare de bine” și cum poate fi promovată în multitudinea de activități care țin de buna funcționarea școlii.

Astfel, în primul capitol ne propunem să explicăm ce este „starea de bine” și care sunt factorii care o influențează, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, utilizând în explicația noastră un studiu recent făcut de autoritățile române cu privire la această temă, precum și opiniile puse la dispoziție de literatura de specialitate și diverse cercetări din domeniu.

În al doilea capitol, vom păși în lumea școlii, pentru a arăta cum poate fi implementată aceasta „stare de bine” în instituție, în mod special la clasă și în rândul elevilor, scoțând în evidență benefiicile acestui efort, bazându-ne cercetarea pe studiile existente în domeniu, pe bibliografia de specialitate și pe experiențele personale avute la clasă atât ca elev cât și ca practicant pedagogic.

[...]

^[1] Barreiro Fernando, Diez de Castro, ,Redondo Lopez, Carmen, Lopez Cabarcos, Maria , Administración de empresas. Dirigir en la sociedad de conocimiento, Ediciones Pirámide, Madrid, 2000, p. 71

^[2] Shanhong Tang, Knowledge Management in Libraries in the 21st Century, 66th IFLA Council and General Conference, Jerusalem, 2000, p. 1

^[3] Uit Beijerse, , Questions in knowledge management: defining and conceptualising a phenomenon, în Journal of Knowledge Management, 1999, p. 94

^[4] Huțuleac Dragoș, „Rolul cadrului didactic este acela de a descoperi cât este de bun și deștept copilul din fața lui, nicidecum cât este de rău și prost”, în volumul colectiv „Educația românească în contextul globalizării”, Editura Cadrelor Didactice, Bacau, 2018, p. 135